Kelemen Arpad – Locul V Elite – XCM traseul 90km/2150m
Am mers in Ungaria doar pentru „excursie” (deoarece sunt inca bolnav). Anul trecut mi-a placut foarte mult traseul si atmosfera. Am ales sa particip la traseul de 90km deoarece am vrut sa-l parcurg de placere. Imediat dupa start am simtit ca sunt in forma mult mai buna decat m-am asteptat, si am tras cat am putut, astfel incat am ocupat locul 5 in clasamentul general. A fost concurenta mare: Cleppe, Buruczki, Blazso, pe traseu nu am avut ocazia sa merg cu ei. Am concurat cu mine insami, si eu am castigat. Atmosfera a fost foarte frumoasa si in anul acesta, BikeFun Hungary sponsorul principal al echipei ne-a primit cu multa ospitalitate. Ma bucur ca am avut ocazia sa fiu acolo. Sper ca si la anul sa pot concura si cu „numele mari”.
Emese Fodor – Locul III – XCM traseul 60km/1430m
Ultima data cand am fost la un concurs in Ungaria era in anul 2010. Stiam ca fetele cu care urma sa concurez sunt mult mai bine pregatite, decat fetele cu care concurez acasa. Deci daca vreau sa urc pe podium, trebuie sa trag foarte tare de la inceput pana la finis.
Dupa start a urmat urcarea catre cel mai inalt varf din concurs, dar si al Ungariei – varful Kékes 1014 m, dupa care a urmat cea mai lunga coborare, peste 13 km. Nu am apucat sa cobor mai mult de 2 km, cand a sarit lantul si s-a blocat intre angrenajul pedalier si cadru.
A trebuit sa ma opresc si sa-l pun la loc cu mana. De aici am reusit sa ajung doua concurente, dupa care mi-am pastrat pozitia astfel incat nu am mai depasit, dar nici depasita nu am fost.
A fost un traseu foarte rapid cu ruperi de ritm, catarari scurte, zone presarate cu pietre dar au fost si poteci single trail prin padure.Sunt mandra ca fac parte din echipa NoMad Merida CST. Colegii mei au reprezentat cu succes echipa la cele doua curse din Ungaria. Felicitari Robike, Kelemen si Dobai.
Robert Dobai – Locul VI Elite XCC
Weekendul trecut am avut din pacate cea mai slaba prestatie din sezonul actual. Sambata am ajuns la traseul de XCC si dupa vreo 2-3 ture cu Kelemen am hotarat sa nu participam la cursa, traseul fiind destul de periculos si acoperit in proportie de 90 % cu pietris. Aderenta era scazuta, iar urcarile lipseau cu desavarsire cu exceptie unei mini rampe de 50 de metri! Pana la urma am decis sa pornesc cu 15 minute inainte de start.
S-a plecat foarte tare si asa a ramas ritmul pentru 50 de minute. Din pacate dupa vreo 2 tururi am simtit ca efortul necesar e prea mare si am lasat-o mai incet, moment in care am renuntat la lupta pentru locul 3 fiind depasit pana la final de inca doi concurenti. Sambata seara nu am reusit sa adorm foarte tarziu si deja ma simteam mai slabit ca in mod normal.
Duminica am pornit in cursa propriu-zisa dupa o incalzire de vreo 20 de minute in compania lui Cleppe pe care nu-l mai vazusem din iulie. Incalzirea s-a transformat intr-o discutie prelungita asa ca a venit si startul peste noi. S-a pornit incet, lucru care ne-a favorizat avand in vedere ca urma cea mai abrupta catarare a concursului.
Dupa ce masina ne da startul efectiv si intram pe partie observ imediat ca am pulsul foarte ridicat si nu pot tine pasul cu primii 3. Pana la finalul partiei( si a primei urcari implicit) am fost depasit de inca 3 rideri printre care si Cleppe care pleca in urmarirea grupului fruntas. In spate il vedeam undeva in departare pe Kelemen si ma gandeam ca ma va ajunge pe coborare. Am inceput coborarea avandu-l in vizor pe Buruzcki undeva la vreo 150 de metri in fata. Incet incet s-a desprins si eu am fost ajuns de un grup din care facea parte si Kelemen. Am continuat impreuna insa ma simteam slabit si dupa pulsul mare pe care l-am avut la start , nu mai reuseam sa ridic pulsul mai sus de 150 bpm. Dupa inca 30 de minute petrecute cu Kelemen m-am hotarat sa renunt pentru ca nu ma simteam in stare sa mai fac ceva.Din fericire Kelemen a mers foarte bine avand in vedere circumstantele sale personale si a ajuns in final pe 5, rezultat pentru care ne-am bucurat amandoi!! Se pare ca prestatia slaba s-a datorat unei raceli care inca nu mi-a trecut dar care sper sa treaca cat mai repede. Felicitari lui Robike si Emese , dar mai ales lui Kelemen pentru perseverenta de care a dat dovada, nu multi ar face ce face el in conditiile in care ar avea boala Lyme, respect!
Mircea Robert Gustav (Robike) – Locul I XCC si II la XCM – traseul 90km/2150m, categoria de varsta
Matra Maraton 2013… cu echipa de serviciu, Emese, Dobai, Kelemen! Ne-am asumat rolul si am fost prezenti la startul competitiilor cu acest prilej. Prima zi de XCC, Dobai isi arata prezenta si lasa o impresie buna. Eu, bosorogul am fost „cuplat” in aceeiasi categorie cu amatori, deci i-am dovedit! Era ca un prim contact pentru ce ne astepta a doua zi, Maratonul. Traseul la proba XCC a fost tehnic si destul de periculos. Dupa experienta anului trecut cu 3 pene si sosire pe jos, am abordat cu precautie traseul, iar in final am ocupand locul 2, la 15 sec. in urma castigatorului de la categorie. O urma de regret in final…Multumirile de rigoare pentru toti cei care ne-au fost si sunt alaturi!