NoMad la Vidraru Bike Challenge 2013

Vidraru Bike Challenge a fost organizat weekend-ul trecut de prietenii nostri de la Adventuremania alaturi de care am fost si noi cu sfaturi si materiale.
Ei au pregatit doua trasee pentru prima editie in partea de sud a Muntilor Fagaras. Traseul scurt a fost de  35km – semimaraton  si cel lung de 90km – maraton. Mai jos gasiti impresiile despre cursa ale membrilor echipei NoMad Merida CST si o mica selectie de poze facute la Vidraru Bike Challenge. Restul pozelor se vor posta pe facebook.com/nomadmtb

Rezultate – clasament Vidraru Bike Challenge 2013

Andrea Sandor – locul I – Semimaraton 35km – 2:15:30

In acest concurs am suferit. O saptamana de refacere dupa concursul 3 Munti unde am reusit sa obtin locul II la mixt, nu a fost suficienta. Pulsul meu a fost prea ridicat chiar daca traseul nu a fost technic, urcam si coboram pe drumul forestier.
Vremea a fost cu noi, am avut parte de un peisaj superb, a meritat sa particip la prima editie  Vidraru Bike Challenge 😉

Kelemen Arpad – locul I – Elite – Maraton 90km cu timpul 4:25:38

Am avut picioare foarte bune in ziua concursului, fiind multumit de noul meu program de antrenament.Am parcurs traseul in ritmul meu normal, n-am tras prea tare, am tinut un ritm continuu, nu prea am simtit ca sunt in concurs.
Am si rupt lantul, dar am putut sa-l fac foarte repede, si am terminat cu un avans de 25 minute in fata lui Rosioru Daniel si Tintea Gabriel (cei doi terminand la egalitate).
Un punct in minus la traseu, pentru ca a fost 90% drum forestier cu pietre, au lipsit in totalitate portiunile technice si distractive, care imi plac. Dar sus in varf am fost rasplatit cu peisajul alpin frumos.

Doina Titei – locul II – Semimaraton 35km – 2:21:50

Dupa cursa, sa zicem nefericita, de la Urlati, am plecat in aceasta cursa de la cu o oarecare frica pentru ca la Marvin am comis niste greseli nejustificate, poate din cauza unei pauze mai lungi, lipsei de antrenament, si pentru ca am uitat sa ma alimentez la a treia tura am „cazut” psihic si fizic. Asadar Vidaru era o noua provocare. Stiam ca traseul de Semimaraton – 35km, avea odiferenta de nivel de 1200m  conform spuselor organizatorilor, asa ca m-am inarmat cu tot ce trebuie unei curse de MTB: geluri, apa si isotonic High5, fara greseli de data asta! 😀
Rezultat? Locul 2, la 6minute dupa Andrea si sentimentul de „feeling good”! Un traseu intradevar nu foarte tehnic, dar solicitant, iar coborarea de viteza pe pietre miscatoare au transformat cursa intr-o capcana de cazaturi pentru multi rideri.

Mircea Gustav Robert – locul II –  la categoria 40+ Maraton 90km – 4:55:42

 

 

 

 

 

 

 

 

Sardan Daniel – locul II la categoria 30-39ani – Maraton 90km – 5:09:29

Desi oarecum de abia am inceput antrenamentele si nu ma simteam pregatit pentru distanta de 90km, mi-a fost rusine sa ma duc la traseul de 35 km. O data hotarat mi-am luat cam tot ce trebuie cu mine desi in ultimul timp nu prea am carat la concursuri camera, scule, telefon si gps. Iresponsabil as spue si nu recomand nimanui sa plece. Acum am zis ca cine stie ce se poate intampla pe distanta asta si poate am

nevoie eu sau altcineva.
Zic „cam tot ce trebuie” pentru ca am uitat centura de puls si am cam devenit dependent de parametrii pe care-i furnizeaza dandu-mi un confort psihic ca sunt unde trebuie sau sa stiu cand merg prea incet sau tare.
Ce mi-am luat foarte important a fost gelul High5 pus in bidonas de plastic. Nu te mai incurci cu pliculetele prin buzunar ca sa se scurga sau sa nu-ti gasesti alte lucruri. E mai rapid, mai usor si mai eco pentru cei care au ideea sosonara sa arunce ambalajul pe traseu. Am vazut cateva ambalaje in poteca si aruncatorii au o urare de bine de la mine.

Startul a fost in usoara urcare pe sosea cu masina in fata. S-a mers in pluton si cum am intrat pe forestier lumea a inceput sa se rasfire. In primul punct de alimentare m-am vazut cu Dana Mirea care era sefa acolo si in graba m-a intrebat daca vreau glucoza. La glucoza eu fac „alergie” dupa cate baxuri am vazut ramase de la Prima Evadare. Grabindu-ma si nevrand sa comentez am intins doar mana si m-am trezit cu ea plina de glucoza care m-a salvat mai tarziu.
Pe prima coborare l-am prins pe Robike si am zis ca ori ceva nu e bine cu el ori azi eu merg binisor. De acolo am mers impreuna, l-am depasit pe Luci, pe Andrei Pop si-l vedeam pe Maus pe masura ce ne apropiam de varf. Robike s-a distantat si la prins pe Maus iar eu am mai redus ritmul si am mers cu Andrei. Sus pe varf era Doru Staiculescu facand atmosfera ca la Turul Italiei in acelasi timp facea poze si poate ca si nota 😀
In prima parte a coborarii am facut o greseala la viteza mare si am iesit de pe drum in niste smocuri mari de iarba cu gropi. Incercand sa ma mentin pe bicla si sa o controlez nu mai puteam reveni in drum. Intre timp l-am vazut pe Andrei cu coada ochiului trecand. De la socurile preluate mi s-au pus carcei la muschii pectorali si dorsali. M-am oprit sa-i intind si apoi am plecat. Traseul era frumos, mi-ar fi placut doar sa ma plimb. In ultima parte am ramas fara mancare refuzand banana de la ultimul Cp crezand ca o sa fie doar coborare. Asa m-am gandit la toate tipurile de mancare, la toate dulciurile toxice, am cersit oamenilor de pe drum un biscuit ceva in fuga dar nu aveau :(.  M-am intalnit pe una din ultimele mici urcari cu 2 concurenti de la tura scurta bagati la umbra si le-am zis ca nu pot sa cred ca inca mai e de urcat. Ei au zis ca vor sa-si taie venele :D. Am terminat pe 2 si m-am bagat la umbra sub cort sa mananc tot ce prind 😀

 

Marian Marin — locul IV la categoria 30-39ani – Maraton 90km – 5:25:21

Pai… din partea mea, o pauza dupa competitia B3M si-a spus cuvantul, in prima parte a traseului am mers foarte greu sa zic asa, dupa care numai dupa bucla de la altitutine mi-am revenit un pic si am depasit primi 3 concurentiti din fata care nu si-au dozat efortul. A fost un concurs foarte inselator daca nu-ti dozai resursele se putea termina foarte prost. Dar la mai bine la urmatoarea cursa!